Cap.13

Diana pov

Ce să fac?Să o salvez?Nu….am făcut o faptă bună pe ziua de azi,este de ajuns.

Ochii mi-ai căzut pe acel copilaş micuţ,care dormea în braţele mamei lui.Ce mi-aş fi dorit să fiu în locul lui.Să ştiu şi eu că am o mamă care mă iubeşte.Că ar face orice pentru mine.Că şi-ar da viaţa,ca eu să trăiesc.Trecutul mă bântuie din nou.Îmi aminteşte de ce am creată…însă doare rău.Să ştii că mama ta,te-a născut doar pentru bani.

„Bine,vă voi ajuta.”am zis,spunându-mi decizia.Îmi era greu să nu văd cât de mult îşi iubeşte femeia asta copilul.

„Cum te cheamă?”m-a întrebat femeia.

„Nu contează numele meu.”am zis rece.

Nu vroiam să mă ataşez de cineva.Nu era momentul,eu sunt o persoană independentă.Sau cel puţin aşa ar trebui să fiu.

„Mă cheamă Corina,iar pe el Alin.”a zis femeia.

Femeia asta,chiar avea încredere în mine.De ce sunt aşa de fraieri oamenii?Se încred în oricine care le zice că îi va ajuta.

„Mă cheamă Diana.Luaţi-vă bagajele.”am zis.

„De ce?”a întrebat femeia.

„Vă voi scoate afară din ţară.Staţi calmă,veţi fi în siguranţă.Aveţi 10 minute.”am zis,fiind concentrată la orice zgomot se auzea.

M-am dus la tipul întins pe cioburi,împuşcat.Era înalt,părul blond închis şi era împuşcat în ambele picioare.Am mai sunat încă odată,ţipând la aia să trimită naibii ambulanţa aia.Tipul era chiar frumos.

„Cum îl cheamă?”am întrebat ştiind că ea este în spatele meu.

„Chad.Chad Harrison.”a zis Corina.

„Frumos nume.Acuma hai să mergem.”am zis ieşind din apartament.”O vom lua pe scări.”am zis din nou.

Eu mă mişcam repede,însă Corina se descurca greu şi cu copilul şi cu bagajele.

„Iau eu copilul,dar hai mai repede.Cine este persoana respectivă?”am întrebat.

„Păi…El este trimis de soţul meu să mă lichideze.Am descoperit că face  ilegalităţi şi este băgat într-o sectă.Vroia să-l bage şi pe copil.Oamenii ăia au un ritual foarte ciudat.Le dă să bea la copii,venin de şarpe.”

Am auzit de secta aia,dar nu îi ştiu numele.Soţul ei probabil că este membru,astfel nu putea să-şi bage copilul în aşa ceva.Soţul Corinei cu siguranţă a fost creat în eprubetă,iar corpul lui este foarte flexibil.Sunt la fel ca noi,doar că au păreri diferite de ale noastre.După ei,noi nu ar trebui să existăm.Şi doar ei ar trebui să stăpânească lumea.

Am ajuns în subsolul clădirii,peste tot erau numai maşini.

„Poftim!”a zis Corina,dându-mi cheile unei maşini.

„Care maşina este?!”am întrebat-o.

„Jeep-ul gri de acolo.”a zis arătându-mi maşina din capătul parcării.Ce prost şi-ar lăsa maşina acolo?

Am început să alergăm.Am văzut o maşină neagră,cu un om în ea.Am început să măresc pasul.Cu siguranţă ăsta ,era partenerul tipului pe care l-am omorât.

„Mai repede!!!”am zis.

Încă un pas şi eram la maşină.Corina era în urma mea,cu 2 paşi.Sper ca bărbatul să nu iasă din maşină acum.Am deshis portbagajul băgând bagajele acolo.Pe femeie şi pe băiat iam pus în spate.

„Staţi aplecaţi.”am zis,urcându-mă la volan.Am băgat cheia în contact şi am pornit.Am apăsat pedala de viteză şi am luat avânt pe şosea.Când am ieşit am văzut maşina,sper să mai trăiască tipul.

„Corina,ai un telefon mobil?”am întrebat.

„Da.Poftim.”a zis înmânândumi-l.Am format numărul Ralucăi.Raluca era cea mai bună parteneră şi era cea pe care te puteai baza.A răspuns după al doilea  bip.

„Alo?Da?”a zis ea  subţiindu-şi vocea.

„Raluca,sunt eu,Diana.Am nevoie de ajutor.Zi da sau nu.”

„Desigur,mâine dimineaţă e bine?”a zis ea.Cu siguranţă era sub acoperire.

„Am nevoie de două paşapoarte false.Alegi tu numele,eu le fac pozele.În seara asta la ora 12 la vamă,poţi?”

„Hm…ăha.Am înţeles.O să fac tot ce pot.”a zis ea închizându-mi.

Am format alt număr de telefon,pe al Mayei.Am sunat-o de cinci ori şi nimic,însă la al şaselea mi-a răspuns.

„Alo?”a zis ea somnoroasă.

Cu siguranţă e obosită de la muncă.

„Maya am nevoie de vopsea,alege tu culoare.”am zis şi apoi am închis.

Conduceam ca o nebună,nu îmi păsa de semafoare,de nimic.Vedeam cum maşina din parcare ne urmărea.Mă simţeam ca o evadată.Îmi place sentimentul.Puteam să scap şi să-i las să-i omoare,dar nu puteam să fac asta nu?Sau da?

Inima şi conştiinţa îmi ziceau acelaşi lucru:să-i scot afară din ţară.

…..

Din fericire,am reuşit să scap de tip şi i-am dus acasă la mine,unde am vopsit-o pe Corina,apoi Maya ia dus la aeroport,unde s-a întâlnit cu Raluca să le dea paşapoartele.De acum vor avea o viaţă nouă.

Acum trebuia să mă duc la bar să sărbătoaresc,însă îmi simţeam telefonul vibrând.Era Erick.Am răspuns la telefon.

„Ce vrei?”frumos fel de a începe o conversaţia,dar eram sătulă de el.De ordinele lui şi de toate promisiunile deşartate.

„Bună şi ţie frumoaso.Ce faci?Bine,tu?Aşa se începe  o conversaţie.”

„Mă rog…Scurt şi la obiect.Dacă aş avea timp de pierdut cu tine,înseamnă că aş fi proastă,dar nu sunt.”am zis.

Mi-l imaginam deja cum face clăbuci la gură.Era ticul lui.Totul trebuie să se facă ca el,nu ca altcineva.Nu cred că prostul ăla iubeşte pe cineva,înafară de el însuşi.

„Deci,îţi încrediţez o puştoaică.O antrenezi,o iei cu tine în misiuni.Şi nu o laşi să moară.”

„De când am eu grijă de puştoaice?Nu poţi să io pasezi altcuiva?”am întrebat nervoasă.

O puştoaică care crede că poate salva lumea asta e tot ce îmi trebuia pe cap.E culmea!!!

„De când vreau eu!!Nu comenta.Nu pot,pentru că e important să aibă pe cineva de vârsta ei,lângă ea.”a zis el.

„Da sigur.La prima greşeală ţi-o pasez.”am zis închizând telefonul,nelăsându-l să continue.

Am aruncat nişte haine la întâmplare.Nu îmi pasa,cum arăt.Am ieşit pe geam de data asta,nepăţind nimic ca de obicei.Am luat motoreta mea.Singura mea alinare.Pentru motoreta mea  omor pe cine o zgârie sau îi face ceva.

În 10 minute am ajuns la barul:”The kiss”.Barul de întâlnire a găştii.Am intrat înăuntru,pe fundal auzindu-se melodia lui Beyoncee:”Run the world”.Era o melodie care reprezenta femeile.Că şi ele pot face tot ceea ce fac băieţii,precum Ioana D’Arc.M-am dus la masa din fundul clubului,unde erau:Raluca,Ramona şi Maya.O ultimă zi,înainte să mă ocup de puştoaică.M-am aprofiat de fete:

„Olla!!Ce faceţi,Maya mai încet cu băutura!!”am zis glumind şi pupându-le pe toate.

„Da..Da,mă rog.Cine vorbeşte.Cum a fost ziua ta?”a întrebat Maya.

„Am salvat viaţa cuiva,am întâlnit un băiat drăguţ…”am zis,dar nu am continuat pentru că Ramona mă întrerupse.

„Nu-mi zi…l-ai băgat în spital!”a zis Ramona râzând.

„Nu,l-am salvat şi pe el.Dar mă rog…Îs plină de draci acum.În seara asta mă fac mangă.”

„O nouă misiune de la Erick?”a zis Raluca.

„Nici chiar aşa,mai rău…mi-a dat o puştoaică pe cap.Îţi dai seama?”am întrebat.

Toate au început să râdă,însă numai eu nu.Eu eram furioasă,numai când mă gândeam la ce mi-a zis.Îmi vine să-l dau cu capul de pereţi.

„Deci va-ţi decis?”a întrebat Raluca.

„În legătură cu ce?”am intreb eu,surprinsă.

„Să ne mutăm împreună.”a zis Maya.

„Ar fi super!!!!Când ne mutăm?”am zis nerăbdătoare.

Ştiu,dar vroiam să fac şi eu baie caldă,să nu mai încălzesc la aragazul şi să pun în cadă.Practic tânjeam după asta.Îmi doaream o apă caldă.

Simţeam cum telefonul îmi vibrează în pataloni.L-am scos şi am văzut apelantul.Alex.Oare ce mai vrea acum?Am răspuns,ca de obicei:

„Deci ca să nu zici tu că sunt rău,dacă te comporţi frumos îţi pregătesc o surpriză!”

„Uimeşte-mă!”am zis ironică.

„Cineva săptămâna viitoare iese de sub acoperire cineva…”